Nu trebuie sa fii expert ca sa recunosti caracteristicile unui stil architectural si sa le asociezi cu structura constructiei respective. Dar poate, de multe ori, iti pui semne de intrebare si te lovesti de neclaritati atunci cand te afli in fata unui obiectiv controversat. O minima intelegere si cunoastere a teoriei te poate scoate din impas si te ajuta sa iti raspunzi singur la intrebari. Tocmai din acest motiv, am pregatit pentru tine o agenda cu informatii care te ajuta sa identifici stilurile arhitecturale in lungile tale calatorii de explorare. Insa acest fapt nu ar fi fost posibil fara exemple concrete cu obiective turistice europene cunoscute, care sa evidentieze diferentele dintre modelele arhitecturale. Sunt elemente ce au conferit oraselor o mostenire istorica si culturala, conservata, de-a lungul secolelor, in ciuda amenintarilor si invadatorilor straini. De aceea, tinem sa le trecem in agenda pentru a intelege mai bine cladirile pe care le vizitam si admiram.Tu ce stil preferi?
In antichitate, grecii s-au dovedit a fi arhitecti iscusiti pentru ca, datorita cunostintelor din matematica, au reusit sa realizeze constructii durabile, solide si cladiri bine proportionate din piatra, placate cu calcar sau marmura. Existenta coloanelor (pilari) si a pilastrilor (elemente din varful coloanei folosite in scop decorativ si de rezistenta) asigurau diferentierea edificiilor ridicate de greci. Toate aceste elemente erau bine gandite, dupa reguli si principii urbanistice, apartinand unuia dintre cele trei mari stiluri decorative, denumite si ordine: doric, ionic si corintic. Romanii sunt cei care au preluat multe tehnici si idei de la greci, fiind capabili sa regandeasca o noua era, cea a betonului, utilizat la fundatii, iar mai tarziu in structura zidurilor si acoperisurilor.
Perioada: 850 i.Hr. – 476 d.Hr.
Cum il distingi: Stilul ionic – coloane inalte, decor bogat, aspect elegant, temple grandioase;
Stilul doric – capiteluri simple, fara ornamente, temple robuste si masive, coloane formate din trunchi si capitel, fara baza, bombate la mijloc;
Stilul corinitic – cel mai nou dintre stiluri, coloane cu trunchi zvelt, baza si capitel masiv, aspect fastuos, ostentativ, cu elemente decorative;
Unde il gasesti: Colosseum si Pantheon in Roma; Acropolis in Atena.
Aparuta intr-un context nefavorabil pentru Europa secolelor VI-IX, arhitectura romanica si-a transferat particularitatile, in principal, asupra castelelor si bisericilor de tip monastic si parohial. Nascuta in Franta si in nordul Italiei (Lombardia), aceasta reuseste sa se raspandeasca rapid in toate tarile catolice si scandinave, devenind o arta exclusiv religioasa. Din imbinarea caracteristicilor cladirilor publice romane cu cele bizantine si carolingiene au rezultat doua atribute esentiale ale acestui model arhitectural, si anume calitatea masivitatii si aspectul simplu. Basilica di Sant’Ambrogio din Milano sta marturie in acest sens, fiind reconstruita in secolul XI, suferind modificari de-a lungul timpului, alcatuita din doua turnuri (Turnul Calugarilor si Turnul de Canoane) si trei nave cu bolti.
Perioada: 1000-1140
Cum il distingi: pereti grosi si rezistenti, bolti si abside semicirculare, arcade rotunjite, elemente carolingiene si bizantine, ziduri massive, deschideri mici si ancadramentele cu arc semicircular.
Unde il gasesti: Turnul din Pisa si San Gimignano din Siena, Italia; Catedrala Durham din Anglia; Basilica di Sant’Ambrogio din Milano; Biserica Sfânta Maria im Kapitol, Koln, Germania.
Este o replica a stilului romanic, elaborat in Franta si aparut din nevoia de a oferi o noua dimensiune verticala cladirilor, fiind asociat cu catedralele si bisericile. Imbratisat de biserica si de stat, stilul gotic a cuprins rapid Europa, dezvoltandu-se intr-o perioada de criza politica, sociala si culturala. Elementul cheie al acestui tip de arhitectura este bolta in arc frant sau ogiva, alaturi de rozeta, prezenta in basoreliefuri si in diverse forme ornamentale. Arhitectura a fost cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a stilului gotic, care s-a scindat in trei etape: gotic lanceolat (Catedrala de la St. Denis, Franta), gotic radiant (Catedrala Notre-Dame din Paris) si gotic flamboyant (Catedrala din Amiens ). In ceea ce priveste arhitectura religioasa, cu cat cladirea era mai impunatoare cu atat reflecta bogatia si mandria sociala a cetatenilor.
Perioada: 1140-1520
Cum il distingi: sculpturi religioase, arcade si cupole ascutite, coloane inguste, bolta cu nervuri, contraforturi zburatoare, turle falnice.
Unde il gasesti: Catedrala Notre Dame din Reims, Paris; Abatia Westminster din Londra; Domul din Köln, Germania; Catedrala Sfantul Stefan din Viena; Domul din Milano, Italia.
Nu e nevoie sa cunoastem semnificatia etimologica a cuvantului renastere, ca sa ne dam seama ca ilustreaza o readucere la viata, o inviere a valorilor si a gandirii vremurilor clasice. A inceput in Italia si s-a propagat asupra intregii Europe, accentuand interesul vadit pentru cultura greco-romana. Iti aduci aminte de acele ordine clasice de arhitectura? Ei bine, s-au intors la moda. Pe masura ce filozofia si ideile clasice despre arta si literatura au reaparut, arhitectii au revenit si ei la proportia si simetria structurilor grecesti, infrumusetandu-le in moduri fastuoase. Un exemplu pregnant de arhitectura renascentista este Bazilica Sfantul Petru din Vatican, o lucrare renumita proiectata de mari mesteri ai vremii, printre care si Michelangelo.
Perioada: 1425-1600
Cum il distingi: structura simetrica, bolti clasice, cupole si arcuri rotunde, coloane simple, forme geometrice predominante: patratul si cercul pentru plan, cubul si cilindrul pentru edificii.
Unde il gasesti: Cladirea istorica Børsen din Copenhaga; Manastirea Jerónimos din Lisabona; San Lorenzo de El Escorial, Spania; Basilica Sf. Petru din Roma; Catedralele din Florenta si Milano.
Extravaganta si opulenta elementelor decorative sunt doua trasaturi care definesc pe deplin stilul baroc. Se constata ruperea de claritate, echilibru si ordine, specifice clasicului si inlocuirea stilului static cu cel dinamic, prezent la nivelul constructiilor arhitecturale. Expresivitatea lucrarilor, intensificarea simtului artistic si devotamentul erau principii pe care artistii le urmareau cu constiinciozitate. O dovada timpurie in acest sens este biserica iezuita Gesù din Roma care are o fatada baroca.
Perioada: 1600-1800
Cum il distingi: elemente decorative din belsug, forme convexe si concave, linii curbe si ample, compozitii pline de culoare, retorica arhitecturala si simbolica, elipse intersectate in planuri, geometrii complicate, tavane si acoperisuri boltite de tip cupola, bolti inalte, arcade lungi, spatii goale, coloane masive.
Arhitectura rococo a aparut in Franta ca o impotrivire si ca o atitudine de negare a barocului, definit de opulenta si de amplificarea exagerata a detaliilor. Valorile promovate de acest stil au in centru elemente ludice, joviale si fanteziste. Mult timp s-a crezut ca rococo este o continuare si o varianta finala a barocului, dovedindu-se pana la urma ca este un stil architectural autonom. Distinctia de celelalte stiluri se face prin asimetrie si contrast, dar si prin calitatea de a se prezenta ca prim stil decorativ de interior.
Perioada: 1720-1789
Cum il distingi: culori deschise, linii curbe, lipsa simetriei, bogatia ornamentelor si varietatea detaliilor, tavane si pereti pictati, motivul cochiliei si a elementelor vegetale.
Unde il gasesti: Bisericile Annunziata si Sf.Clara din Napoli; Santa Croce si Santa Chiara din Lecce, Puglia; Rezidenta din Munich, Germania; Palatul Kinsky din Praga, Cehia.
Dezgustat de excesele barocului si stilului rococo, neoclasicismul s-a intors in Grecia Antica si in Roma pentru a-si gasi sursa de inspiratie. Spre deosebire de perioada Renasterii, stilul neoclasic a jucat dupa reguli stricte, punand la loc de cinste simplitatea, rigoarea, sobrietatea si unitatea. Obiectivul acestui stil este de a sublinia puterea regala si de a se distanta de expresivitatea celor doua stiluri, impunand o viziune bazata pe echilibru, claritate si rationalitate.
Perioada: 1715-1820
Cum il distingi: coloane masive, structura simetrica si simpla, coloane, cupole si frontoane proportionale, expunere clara.
Unde il gasesti: Pantheonul din Paris; British Museum din Londra; Muzeul Prado din Madrid; Poarta Brandenburg, Berlin; Muzeul Hermitage din St Petersburg, Rusia; Catedrala din Vilnius, Lituania; Teatrul Național al Cataloniei din Barcelona.
A fost o miscare de scurta durata care s-a manifestat in acelasi timp in majoritatea culturilor europene, cu rasfrangere asupra artelor vizuale, arhitecurii, design-ului, tipografiei si a designului de mobilier. Art Nouveau respinge ordinea impusa de linia dreapta si principiile pragmatice de construire a cladirilor, inlocuindu-le cu materiale care pot fi modelate cat mai natural. Folosirea sticlei si a obiectelor din metal scot la iveala creativitatea si autenticitatea unui stil care vrea sa se debaraseze de celelalte modele si sa creeze ceva nou, inovator.
Perioada: 1885-1910
Cum il distingi: linii curbe deschise, ondulate si ample, de tipul parabolei si hiperbolei, modele decorative inspirate din natura cu elemente vii, cu plante, forme organice imbinate cu forme geometrice, evitarea decorarii excesive, constructii zvelte, structura rezistenta in volumetrie.
Unde il gasesti: Muzeul Horta din Bruxelles; Strada Alberta din Riga, Letonia; Casa Bedö Ház din Budapesta; Cladirea Lavirotte din Paris.
Toata stralucirea si rafinamentul anilor ’20 se reflecta in arhitectura art deco prin materialele sale costisitoare si designul geometric. Arhitectii acestor timpuri si-au folosit capacitatile de inovare pentru a combina armonios design-ul sofisticat cu diverse materiale, un fapt cu totul inedit fata de ce a cunoscut arhitectura inainte. Art Deco este reprezentat de cladirile si structurile din SUA, Marea Britanie si Canada, prima constructe de tip zgarie-nori fiind factorul declansator al aparitiei acestui stil.
Perioada: 1925-1940
Cum il distingi: motive geometrice, culori puternice, utilizarea cromului, otelului inoxidabil si a sticlei, design sofisticat.
Unde il gasesti: Cinematograful Le Grand Rex din Paris, Franța; Clădirea Altino Arantes din São Paulo, Brazilia; Miami Beach din Florida, SUA.
Principalul tel al modernismului a fost sa inlature ornamentele si sa foloseasca o forma simplificata a elementelor arhitectonice. Modernismul a insistat ca design-ul sa fie dictat de functionalitate, concentrandu-se asupra arhitecturii minimaliste. A aparut ca o reactie la schimbarile rapide care s-au produs in domeniul tehnologiei si stiintei.
Perioada: intre anii ’20 -’80
Cum il distingi: cladiri simple, fara detalii, cu structura clara si bine definita, materiale de constructie noi (beton armat, otel, sticla), forme asimetrice, cubice si cilindrice, acoperisuri plate, ferestre largi, renuntarea la ornamente si elemente decorative
Unde il gasesti: Villa Dirickx din Bruxelles, Belgia; Congresul National Al Braziliei.
Apare din nou ca o reactie impotriva modernismului, fiind redat de culori vii, simboluri si o gama de semnificatii si interpretari. Este, mai degraba, un stil avangardist care nu respecta regulile si urmareste un proces de fragmentare, deconstructie, dificil de parcurs si analizat.
Perioada: din 1945 pana in prezent
Cum il distingi: opus modernismului, o multitudine de culori contrastante si simboluri, forme organice si ecletice cu unghiuri non-ortogonale, suprafete variate, ornament opulent.
Unde il gasesti: 30 St Mary Axe sau The Gherkin din Londra; Casa care danseaza din Praga, Republica Ceha; Zgarie-norul Messeturm din Frankfurt, Germania.
Romana 
Engleza